...E frig aici...si nu ma refer la faptul ca afara ninge, ci la mine in sufletel lucrurile nu stau tocmai ok...
Credeam ca sunt cel mai pierdut om? Ca nu mai am scapare?
Ei bine...acum stiu ca putea fi mai rau de atat....pentru ca acum intr-adevar este...

Oamenii? Niste fiinte ipocrite care vor sa profite de tot ce le iese in cale...iar eu am fost victima...si am fost sfasiata, incoltita de rautatile oamnenilor...e greu sa stai fata in fata cu cele mai scarboase si dureroase lucruri....insa trebuie sa trec prin asta...sa ajung la un alt nivel...am ajuns intr-o groapa (a sapat ceva lume ca sa ajung in ea asa ca e destul de adanca)...e plina de noroi si de alti paraziti nenorociti...ajutoarele au sosit...dar ele constau in simple cuvinte...care pe moment imi ingrasa dorinta de a ma urni din locul asta...insa...lipseste ceva..impulsul final...cel care sa ma ridice de aici sa ma duca intr-un loc in care sa ma simt atat de bine incat sa uit de ce-a fost...si sa sterg ce-a fost urat...dar eu inca ma poticnesc...insa imi torn singura sare pe rana gandindu-ma la ce am patit...ce am auzit..si ce s-a intamplat..

Vreau doar sa repar ceva in comporamentul meu...si anume...1. sa rup legatura cu trecutul...ea ma tine in loc si 2. sa nu iert nici cea mai mica greseala a nimanui.